BusinessMagazin

Blog

  • Peste 450 de persoane au înfiinţat la Cluj-Napoca un grup de solidaritate civică şi comunitară al cărui scop este să organizeze voluntari care să ajute oameni care nevoi

    Peste 450 de persoane au înfiinţat la Cluj-Napoca un grup de solidaritate civică şi comunitară al cărui scop este să organizeze voluntari care să ajute oameni în vârstă, persoane bolnave ori familii cu copii care nu trebuie sau nu pot să iasă din locuinţe pentru cumpărături sau medicamente.

    Potrivit unui comunicat al grupului „Vă ajutăm din Cluj!” transmis, luni, va fi organizat un program de livrări la domiciliu, care să respecte aceste nevoi speciale şi care să menţină siguranţa atât a voluntarilor implicaţi, cât şi a beneficiarilor.

    „În vremuri de criză e nevoie de implicare şi solidaritate! Odată cu trecerea ţării la scenariul 3 al crizei coronavirus s-a format în municipiul Cluj-Napoca grupul de solidaritate comunitară <<Vă ajutăm din Cluj!>>. Grupul are în prezent 450 de membri şi reuneşte mai mulţi cetăţeni activi, sub coordonarea a trei organizaţii implicate civic din Cluj: Vedem Just, Civic Suport şi Clujul Sustenabil. Principalul obiectiv este să organizeze eficient voluntari care să poată ajuta oameni în vârstă, persoane cu afecţiuni specifice ori familii cu copii care nu trebuie sau nu pot să iasă din locuinţe pentru cumpărături sau medicamente. Va fi organizat un program de livrări la domiciliu, care să respecte aceste nevoi speciale şi care să menţină siguranţa atât a voluntarilor implicaţi, cât şi a beneficiarilor”, se arată în comunicat.

    Pentru a evita propagarea virusului, grupul se organizează pe reţelele de socializare şi exclusiv online.

    „Cumpărăturile vor fi plătite de solicitanţi şi se vor face în mare parte prin colaborarea cu câţiva furnizori din lanţul retail”, a explicat Cami Gui, voluntar care asigură contactul cu retailerii din partea organizaţiei Clujul Sustenabil.

    De asemenea, Ligia Măhălean, iniţitoare a grupului, a afirmat că pe lângă activitatea de aprovizionare, se aşteaptă să apară în timp şi alte tipuri de nevoi, pentru care au început, deja, pregătirile.

  • Câţi oameni a îmbolnăvit ofiţerul MAI diagnosticat cu noul virus care nu a spus că a fost în Israel

    Numărul persoanelor care au avut contact cu ofiţerul MAI diagnosticat cu noul COVID-19, care a ascuns iniţial faptul că a fost în Israel, depăşeşte 120, a declarat, luni, Nelu Tătaru, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

    Nelu Tătaru a declarat, luni, la Digi TV, că în acest moment sunt 30 de persoane diagnosticate, care au legătură cu fostul ofiţer MAI, internat la Spitalul Gerota, după ce a fost diagnosticat cu noul coronavirus.

    „În acest moment sunt peste 30 de persoane pe care le avem, dar numărul contacţilor depăşeşte 120. E posibil ca numărul să crească, pentru că având în vedere că noi îi testăm ca şi contacţi, ei sunt asimptomatici la acest moment”, a spus Tătaru.

    Tătaru a fost înrebat dacă toate spitalele din ţară au stocurile asigurate, deoarece mulţi medici s-au plâns că nu au materiale sanitare şi echipamente, acesta spunând că la la centrul de comandă de la Ministerul Sănătăţii se vede, în timp real stocul la fiecare dintre spitalele judeţene sau de boli infecţioase, precum şi la nivelul DSP-urilor.

    „Odată cu instituirea stării de urgenţă ne dă posibilitatea ca aceste stocuri să fie reîncărcate, pentru că nu mai avem acea perioadă lungă de 45 de zile pentru a putea face achiziţii. Putem face achiziţii directe, iar atât la nivelul MAE, cât şi la nivelul MS se derulează în acest moment achiziţii directe de materiale şi echipament”, a mai spus Tătaru.

    Potrivit secretarului de stat în MS, odată semnat decretul privind starea de urgenţă, nu va fi cazul limitării unor drepturi civile în situaţia în care este România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Biroul de lângă mall

    „Continuăm strategia de proiecte mixte, care presupune construirea de clădiri de birouri clasa A în proximitatea mallului, astfel încât acestea să se deservească reciproc”, descrie Emma Toma, head of office division în cadrul AFI Europe România, proiectele diviziei pe care o conduce. Aceasta are un portofoliu operaţional şi în curs de dezvoltare în valoare de 213 milioane de euro, la care se va adăuga şi portofoliul de birouri recent cumpărat de la NEPI, odată cu finalizarea tranzacţiei anunţate anul trecut. Estimată de reprezentanţii pieţei la o valoare record de peste 300 de milioane de euro, potrivit ZF, aceasta viza achiziţia diviziei de birouri a Nepi de către dezvoltatorul israelian AFI Europe. „Prin această tranzacţie, care de altfel a fost cea mai mare tranzacţie din piaţa imobiliară anul trecut, continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţă explorând noi teritorii prin diversificarea portofoliului. Practic, facem un pas mai departe în strategia noastră de business şi în viziunea noastră de extindere.”
    Emma Toma spune că în prezent sunt în curs de obţinere a autorizaţiilor pentru mai multe proiecte, ce urmează strategia prin care şi-au dezvoltat prezenţa pe piaţa locală. AFI derulează două noi proiecte pe segmentul de office, în Bucureşti, AFI Tech Park Business Campus din zona de Centru-Vest a Capitalei şi în Braşov, în proximitatea Palatului Parlamentului şi a Pieţei Unirii. „În cazul ambelor oraşe vorbim de campusuri de birouri clasa A, amplasate în inima oraşului, care sunt investiţii inteligente, de viitor, ce răspund nevoilor companiilor aflate în căutarea unui sediu cât mai central şi accesibil pentru angajaţii lor”, spune Emma Toma.
    Proiectul de birouri din Bucureşti este, potrivit ei, unul dintre cele mai complexe proiecte de birouri din zonă, care va oferi trei clădiri având în total o suprafaţă de 70.000 de mp închiriabili şi care se va realiza în etape. Prima clădire, având 22.000 mp închiriabili, a fost finalizată la finalul anului 2018, iar construcţia pentru a doua etapă a proiectului, având 24.500 mp închiriabili, va începe în luna aprilie a acestui an. „Suntem extrem de mândri de acest proiect, cu atât mai mult cu cât el a primit recent certificare LEED Platinum (Leadership in Energy and Environmental Design), care atestă AFI Tech Park 1 drept o clădire sustenabilă – de exemplu, tehnologiile moderne care stau la baza construcţiei, de la echipamentele încorporate până la elementele de design, fac posibilă reutilizarea a 75% din deşeurile provenite din activitatea clădirii, iar certificarea de clădire «verde» aduce multiple beneficii chiriaşilor”, descrie Emma Toma una dintre particularităţile proiectului.
    În ceea ce priveşte proiectul AFI Park Braşov, care va fi inaugurat în primăvara anului 2020, acesta va fi alcătuit dintr-un mall şi din două clădiri de birouri adiacente. Proiectul, cu privelişte înspre muntele Tâmpa, va avea o suprafaţă de 25.000 de metri pătraţi în clădirile de birouri şi 45.000 de metri pătraţi în centrul comercial.
    „Îţi trebuie curaj şi viziune pentru a realiza proiecte de birouri de succes, închiriate aproape 100%, situate în alte zone decât nordul Bucureştiului, iar AFI Europe este un dezvoltator care are în mod clar aceste atribute. Credem în proiecte complexe şi ne place provocarea de a fi pionieri în businessul nostru”, descrie Emma Toma poziţionarea companiei. În acest context, alături de strategia AFI de a miza pe proiecte mixte, spune că şi-au propus să aducă pe piaţă proiecte inovatoare prin zonele în care sunt amplasate şi prin facilităţile pe care le oferă. „Toate proiectele noastre operaţionale şi în curs de dezvoltare sunt situate în zone uşor accesibile, unde traficul nu reprezintă o problemă, aceste proiecte fiind de asemenea situate în vecinătatea principalelor zone rezidenţiale unde locuiesc majoritatea angajaţilor”, descrie ea strategia companiei. Toma oferă exemplul AFI Tech Park, care are, potrivit ei, un accesul extrem de facil în momentele cele mai aglomerate ale zilei. Emma Toma spune că sunt deschişi şi posibilităţii de expansiune a segmentului de proiecte de birouri în provinicie. „În prezent ne concentrăm pe finalizarea proiectelor AFI Park Braşov, AFI Tech Park 2-3, iar odată cu finalizarea tranzacţiei cu NEPI, vom fi prezenţi şi în Timişoara. Braşov şi Timişoara sunt două oraşe dezvoltate şi care pot fi uşor accesate din orice colţ al ţării, cu un potenţial de business şi un raport foarte eficient între costuri şi rezultate financiare”, spune ea.  
    Cât priveşte piaţa per ansamblu, Emma Toma consideră că aceasta îşi va continua trendul crescător în continuare. „Este o piaţă în creştere, care avansează către maturitate. Vom vedea proiecte noi complexe, progrese majore privind tehnologiile folosite, respectiv inovaţii în infrastructura clădirilor şi tot mai multe imobile sustenabile, cu certificat «verde».” 

    Cine este Emma Toma, head of office division a AFI Europe
    Emma Toma are o experienţă de aproximativ 20 de ani în piaţa imobiliară. După ce a absolvit Academia de Studii Economice cu o diplomă în management, a lucrat timp de 13 ani pe segmentul rezidenţial, într-o perioadă în care piaţa din România era în formare, şi a participat la dezvoltarea primelor ansambluri rezidenţiale  de lux şi, mai târziu, a proiectelor de apartamente noi construite în Bucureşti în perioada 2000-2012. Din echipa AFI Europe România face parte de peste şapte ani şi jumătate, când s-a angajat în poziţia de leasing manager office division în 2012, fiind responsabilă de închirierea proiectelor AFI Park 1-5, AFI Tech Park 1-3 şi AFI Park Braşov, de unde a evoluat apoi în rolul curent.
    Potrivit celui mai recent raport public, la finalul anului 2017 mallul AFI Palace Cotroceni avea o valoare de 495 mil. euro, la care se adaugă cele cinci clădiri de birouri ale proiectului AFI Park, în valoare de 165 de milioane de euro.

  • ​Flacăra olimpică, aprinsă fără aplauze

  • ULTIMA ORĂ: Au fost anunţate noi cazuri de coronavirus in România

    Au fost înregistrate alte 19 noi cazuri de îmbolnăvire în ultimele 24 de ore, iar până astăzi, 16 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 158 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus), potrivit grupului de comunicare strategică.
    Redăm mai jos informarea grupului de comunicare strategică:
     
    Până astăzi, 16 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 158 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus).
    Au fost înregistrate alte 19 noi cazuri de îmbolnăvire, după cum urmează: 4 în Arad, 3 în Ilfov, 2 în Vâlcea, 2 în Timişoara şi câte unul în Bucureşti, Cluj Napoca, Sălaj, Buzău, Ialomiţa, Hunedoara, Galaţi şi Suceava.
    Cele 19 persoane depistate au vârsta cuprinsă între 19 şi 54 ani, sunt în carantină sau autoizolare. În continuare cele mai multe dintre aceste noi cazuri au călătorit în Italia,  2 dintre ele în Austria şi Germania.
    Persoanele infectate cu COVID-19 (coronavirus) sunt internate în spitale din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova şi Constanţa şi se află sub supraveghere medicală permanentă. Starea de sănătate generală a pacienţilor este bună.
    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 3.008 de persoane pentru care se efectuează verificări pentru a depista dacă au contactat virusul COVID – 19 (coronavirus). Alte 15.546 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.
    Până în prezent, au fost înregistrate 36 de dosare penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.
    În perioada 15 martie, ora 08.00 – 16 martie, ora 08.00, au fost înregistrate 1153 apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 5517 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.
    Le reamintim cetăţenilor să ia în considerare doar informaţiile verificate prin sursele oficiale şi să apeleze pentru recomandări şi alte informaţii la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgenţă, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetăţenilor. De asemenea, românii aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor +4021.320.20.20.
    Alte decizii, precum şi alte date de interes, vor fi aduse la cunoştinţa publicului în cel mai scurt timp”.

  • BNR va asigura stabilitatea cursului valutar, dobânzile la lei nu vor creşte, va da lichiditate cât este nevoie, dar băncile trebuie să amâne, să reeşaloneze creditele, astfel încât să scadă ratele de plată pentru firme şi persoane fizice nu pe 2-3 luni, ci pe 5-10 ani, să-şi susţină clienţii, pentru că altfel vor pierde cu toţii

    Din cauza coronavirusului, toată lumea este în criză – atenţie!, mult mai puternică decât acum 10 ani.

    Statele puternice – SUA, China, Germania, Japonia, Franţa, Elveţia, Italia, Austria etc. au anunţat că pun la bătaie zeci, sute şi se va ajunge la mii de miliarde de dolari sau euro pentru susţinerea propriilor economii, a companiilor, dar şi a băncilor.

    În joc nu sunt numai companiile aviatice, hoteliere, de turism, restaurantele sau cafenelele, mallurile, cinematografele, ci toată lumea.

    De luni, 16 martie, România intră în Situaţie de Urgenţă, un eveniment fără precedent în timp de pace.

    Guvernul Orban, acum cu drepturi depline, poate lua orice măsură economică, fiscală sau bugetară. BNR este la masa discuţiilor, la fel ca şi băncile şi marile companii.

    În joc este situaţia întregii economii, 600.000 de companii, 5 milioane de angajaţi, 5 milioane de pensionari şi în final 19 milioane de români (şi cei 5 milioane de români care lucrează în afară au familii, case şi chiar businessuri în România).

    Dacă firmele nu produc, dacă oamenii nu au ce şi unde să lucreze, statul nu va avea din ce să trăiască, de unde să ia taxe şi impozite,şi să-i plătească pe cei pe care îi are pe lista de plată.

    Nici nu se va mai pune problema a 3% din PIB sau orice alt procent de deficit bugetar, ci problema va fi a asigurării finanţării bugetului şi a lichidităţii în economie, în sistemul bancar şi apoi la nivelul companiilor, pentru ca în final să poată să fie plătite pensii şi salarii, nu numai la cei de la stat.

    Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, spune că are nevoie de încă 1% din PIB, adică peste 2 miliarde de euro.  Mă tem că România va avea nevoie de cel puţin 10% din PIB, adică peste 20 de miliarde de euro pentru a traversa această criză.

    Cât mai repede, Guvernul trebuie să discute cu Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială, pentru a putea primi sprijin, inclusiv financiar, şi a nu ajunge în situaţia în care să depindă de pieţe pentru a se împrumuta, având în vedere că necesarul de finanţare al statului va creşte exponenţial.  

    BNR va asigura o stabilitate a cursului leu/euro, un ban în plus sau în minus nu se pune, pentru că are o poziţie valutară mult mai stabilă decât acum zece ani (rezerva valutară este mult mai mare, plus 10 miliarde de euro), băncile sunt mult mai bine capitalizate, nu mai sunt expuse pe valută (aproape 70% din credite sunt în lei şi numai 30% în euro – acum 10 ani era invers) şi nu mai depind de resursele externe (economiile interne atrase de la populaţie şi companii sunt mai mari decât creditele acordate cu 30%).

    Având în vedere că două treimi din împrumuturi sunt în lei, iar BNR controlează politica monetară, dobânzile la lei nu vor creşte. Mai ales că inflaţia va scădea.

    BNR va asigura lichiditate băncilor cât vor cere şi cât este nevoie, pentru a nu exista probleme în sistemul de plăţi sau situaţii de criză ca acum 10 ani, când nu mai erau lei în piaţă.

    Guvernul va acorda garanţii pentru companii, mai ales că la la nivelul Uniunii Europene vor intra fonduri de stabilitate.

    Până Guvernul, Uniunea Europeană se vor înţelege la nivelul măsurilor de urgenţă, băncile din România trebuie să acţioneze primele şi rapid pentru a stopa orice fel de criză şi a pune o presiune în plus pe umerii clienţilor, care şi aşa nu înţeleg ce se întâmplă şi cum se poate schimba totul într-o săptămână.

    Băncile trebuie să amâne plata creditelor cât va ţine starea de urgenţă, mai ales că oamenilor le va fi frică să se deplaseze la bancă (spre exemplu, 90% din clienţii CEC, care are cea mai extinsă reţea de retail, interacţionează direct cu banca).

    Băncile trebuie să reeşaloneze imediat toate creditele pentru companii şi persoane fizice pe o perioadă 5-10 ani, dacă nu chiar mai mult, în funcţie de evoluţia economiei şi a afacerilor.

    Prin reeşalonare, ratele lunare trebuie să scadă, cel puţin în primul an, cu mai mult de 50%, dacă nu chiar mai mult.

    Sute de mii de angajaţi sunt trimişi acasă, magazinele se închid, iar salariile scad cu cel puţin 25% din această săptămână.

    Spre exemplu, grupul Mobexpert a anunţat închiderea tuturor magazinelor pe o perioadă nedeterminată, angajaţii urmând să fie plătiţi cu 75% din salariul brut.

    La un calcul sumar, 25% reprezenta o rată bancară.

    Pentru cei care vor fi daţi afară (în criza de acum 10 ani, 600.000 de angajaţi au plecat peste noapte) băncile trebuie să găsească soluţii, cu o plată la minim şi reeşalonare a împrumuturilor pe o perioadă mult mai lungă de timp.

    Băncile trebuie să-şi susţină clienţii, companiile, în toată această perioadă de “carantină”, pentru că dacă nu-i susţin, vor cădea împreună.

    Cu experienţa crizei precedente, patronii, antreprenorii, oamenii de afaceri îşi vor declara imediat insolvenţa şi chiar falimentul şi apoi se vor lupta ani de zile cu băncile prin tribunale pentru active.

    Ce să facă hotelurile, dezvoltatorii imobiliari, lanţurile de restaurante, proprietarii de malluri dacă se închide tot, dacă vor intra în vigoare restricţii de circulaţie?

    Ce să facă transportatorii dacă nu mai pot lua comenzi ?

    Ce să facă hotelierii dacă turismul a dispărut peste noapte?

    Nu toată lumea lucrează în supermarketuri sau au business de livrare de produse în magazine, unde vânzile duduie ca de Crăciun.

    În restaurante, cafenele, malluri, în magazine traficul s-a prăbuşit, iar vânzările au căzut cu 90%.

    Băncile trebuie să aibă grijă cum gestionează piaţa imobiliară şi reeşalonarea creditelor ipotecare prin reducerea substanţială a ratelor pentru că altfel se vor trezi ca în criza precedentă, cu prăbuşirea preţului apartamentelor cu 50% sau a terenurilor cu 90%, şi în final vor fi nevoite să facă provozioane, care vor fi mult mai mari decât dacă ar acorda acum extinderea scadenţelor şi reducerea ratelor.

    Bancherii pot spune că, dacă dau aceste reeşalonări, li se va schimba poziţia de lichiditate, având în vedere că resursele atrase prin depozite sunt pe termen scurt, iar creditele acordate sunt pe termen lung.

    Această situaţie va fi rezolvată de Banca Naţională prin asigurarea de lichiditate, atât cât va fi nevoie.

    Băncile sunt pline de titluri de stat, 20% din bilanţul lor se bazează pe aceste instrumente, care pot fi puse imediat garanţie la BNR pentru lichiditate.

    Dacă nu vor face aceste lucruri acum şi se vor împotmoli în chestiuni birocratice, băncile se vor trezi că nu vor putea să gestioneze crizele de lichiditate şi financiare care vor apărea la nivelul companiilor şi a persoanelor fizice.

    Nu toţi salariaţii vor beneficia de o plată de 75% din salariul de bază dacă stau acasă, nu toate companiile au puterea financiară a Mobexpertului.

    Gândiţi-vă că primele 1.000 de companii din România controlează 47% din business, iar restul de 599.000 se bat pentru restul de venituri.

    Bineînţeles că nu numai băncile trebuie să reeşaloneze creditele, ci şi furnizorii (din păcate volumul creditelor furnizor este de trei ori mai mare decât volumul creditelor bancare, ceea ce reprezintă principala problemă a economiei în acest moment), pentru că nu au altă soluţie. Închiderea liniilor comerciale şi de finanţare afectează pe toată lumea.

    România nu are economia Germaniei, unde guvernul a anunţat un plan de susţinere de 500 de miliarde de euro, şi ăsta-i doar începutul.

    Guvernul, BNR, băncile şi marile companii, adică cei care au lichidităţi şi resurse financiare trebuie să susţină pe toată lumea, pentru că România nu are o altă economie.

    În criza precedentă au fost peste 100.000 de insolvenţe, sute de mii de locuri de muncă au dispărut, antreprenorii au albit şi acum nu mai au niciun fel de energie să se lupte cu o nouă criză, băncile s-au trezit cu clienţi furioşi, iar bugetul public s-a umplut de datorii.

    Lumea, inclusiv România, se va confrunta cu o criză mult mai mare şi cu efecte mult mai rapide.

  • Şcolile rămân închise până după Paşte, în contextul instituirii stării de urgenţă

    Şcolile rămân închise în perioada stării de urgenţă, respectiv până după Paşte, au afirmat surse guvernamentale pentru MEDIAFAX. 

    Iniţial, şcolile au fost suspendate până pe 22 martie, iar cursurile universitare până la finalul lunii. În contextul instituirii stării de urgenţă, unităţile de învăţământ vor rămâne închise, au afirmat surse guvernamentale pentru MEDIAFAX.

    Paştele ortodox în România are loc pe 19 aprilie. Potrivit OUG 1/1999, starea de urgenţă se poate impune pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

    Klaus Iohannis a anunţat că decretează stare de urgenţă în România, începând de luni, în contextul crizei generate de coronavirus. Numărul cazurilor în ţară a ajuns la 139.

  • De ce am angajat nepalezi şi nu români

    Întrebarea este de ce patronii români încep să prefere să angajeze muncitori străini decât români, în condiţiile în care sunt 2 milioane de români în ţară care pot să muncească, dar nu sunt pe nicăieri.
    Un răspuns l-a dat David Alb, un antreprenor din Timişoara care deţine brutăriile Senneville, la conferinţa Afaceri de la zero, organizată la începutul lunii martie la Timişoara de ZF împreună cu Banca Transilvania.
    „Am adus nepalezi de nevoie, după ce am renunţat să mai căutăm români. Un nepalez vine cu un contract de doi ani stabilit la început şi rămâne să muncească. Rata de retenţie este foarte bună, chiar dacă o lună, două sau trei trebuie să-i instruiesc. El vine aici şi câştigă 500 de euro, bani pe care îi trimite acasă, la familia lui.  Cheltuielile lunare pentru mine ajung la 5.000 de lei, adică puţin peste 1.000 de euro. Ne-am gândit să mergem la Vaslui, să aducem muncitori de acolo, dar ce garanţie aveam că a doua zi nu se urcau în tren şi plecau înapoi acasă? Am vrut să aducem angajaţi din judeţele sărace de lângă Timişoara, din Caraş-Severin, dar nu vin să lucreze aici, chiar dacă pot să câştige mult mai mult decât la ei acasă.“
    El a mai spus că această creştere salarială din ultimul timp, cerută de tot mai mulţi, are o anumită limită, dictată până la urmă de preţul produsului pe care este dispus să-l plătească un client.
    Toate companiile din România se confruntă cu o fluctuaţie mare de personal şi un bazin mai redus de oameni cu care să poată să îi înlocuiască. Problema nu ar fi creşterea salarială dacă un angajat ar fi stabil, adică dacă nu ar pleca peste noapte.
    Legislaţia din România nu este atât de flexibilă şi nu permite încheierea unor contracte prin care firmele să condiţioneze un anumit salariu de durata de timp în care rămâne un angajat.
    La noi contractele sunt pe durată nedeterminată, iar un angajat poate să plece aproape când vrea el.
    În cazul nepalezilor, ei pot să vină pe un anumit contract şi mai degrabă preferă să-l onoreze decât să caute altceva.
    Noile generaţii vor să experimenteze şi intră într-un job cu gândul de a sta puţin, de a căpăta ceva experienţă pe banii şi timpul angajatorului, iar cu acest CV să se ducă mai departe. Pentru că tinerii nu sunt aşa fideli, patronii români au început să caute angajaţi seniori.
    Radu Savopol, proprietarul lanţului de cafenele 5 to Go, spune: „Căutăm angajaţi de peste 40 de ani pentru că sunt mai responsabili, mai stabili şi nu au probleme cu trezitul de dimineaţă. În schimb tinerii sunt mult mai pretenţioşi când vine vorba de partea salarială”.
    Angajaţii millennials vor mai mult timp pentru ei, caută câteodată un job care să le permită să lucreze de acasă, sunt motivaţi de ce înseamnă mentorat şi de posibilitatea de dezvoltare, spune Sorina Donisa, de la firma de recrutare APT Resources and Services.
    Dacă firmele româneşti, dacă patronii, proprietarii, antreprenorii români vor avea succes cu muncitorii străini, în primul rând mai fideli, s-ar putea ca români să-şi găsească din ce în ce mai greu un job, sau vor fi nevoiţi să-şi reducă pretenţiile. Este doar o chestiune de timp.

  • Incă o companie aeriană a ajuns intr-o situatie disperată din cauza COVID-19. Concediază 90% dintre angajaţi lăsând zeci de mii de oameni fără un loc de muncă

    Compania aeriană SAS a anunţat că va concedia temporar 90% dintre angajaţi în contextul în care operatorul scandinav se confruntă cu pierderi masive pe fondul cererii scăzute generate de pandemia de coronavirus, potrivit FT.

    Rickard Gustafson, CEO-ul companiei, a anunţat că operatorul, în care deţin participaţii atât guvernul suedez, cât şi guvernul danez, va renunţa temporar la 10.000 de angajaţi şi va anula multe dintre zboruri.

    „Ne confruntăm cu o criză la nivel de societate de o manieră cum rar s-a mai văzut, extinzându-se de la ţară la ţară, de la industrie la industrie. Un operator aerian nu poate supravieţui foarte mult fără venituri noi”, a spus CEO-ul SAS, Rickard Gustafson.

    Însă CEO-ul a încercat să insiste pe ideea că SAS va supravieţui şi că are încă lichidităţi.

    SAS va continua zborurile domestice precum şi anumite zboruri înspre Frankfurt şi Londra.

    Compania Norwegian Air Shuttle, un operator low-cost din Oslo care concurează cu SAS, a cerut guvernului norvegian ajutor de urgenţă.

    „Nu vorbim despre luni, ci despre săptămâni”, a spus Jacob Schram, CEO-ul companiei, vineri.

     

     

     

  • Orban anunţă că analizează plafonarea preţului la medicamente, măşti şi dezinfectanţi

    Premierul Ludovic Orban a anunţat, prin videoconferinţă, că în decretul privind instituirea stării de urgenţă ar putea fi prevăzută plafonarea preţului la medicamente, măşti de protecţie sau dezinfectanţi.

    „O altă măsură care sigur va fi luată este măsura de a limita creşterile preţurilor la medicamente şi la astfel de produse care sunt foarte căutate în momentul de faţă. Există această posibilitate de a plafona preţurile la anumite produse absolut necesare, cum sunt măşti, mănuşi, echipamente de protecţie, dezinfectanţi şi alte categorii de produse. Orice măsură care va fi inclusă în cadrul stării de urgenţă va fi una pe care noi o vom considera absolut necesară şi vom încerca să limităm la maximum eventualele drepturi şi libertăţi care să fie afectate în cadrul stării de urgenţă”, a spus Ludovic Orban, în cadrul unei videoconferinţe de presă.

    Un alt efect al instituirii stării de urgenţă vizează facilitatea achiziţiei rapide a produselor din domeniul sănătăţii şi întărirea instituţiilor statului care se luptă cu epidemia de coronavirus.

    „Se ştie că e o nevoie acută de materiale, de echipamente, de substanţe, de medicamente, echipamente de protecţie, pentru care există în momentul de faţă o dificultate foarte mare în obţinerea lor, din cauza cererii crescute din partea tuturor statelor. Avem nevoie de proceduri de achiziţii rapide, imediate, prin negociere directă de fiecare dată când avem posibilitatea de a încheia contracte prin care să obţinem astfel de produse, de echipamente, care sunt absolut necesare pentru funcţionarea întregului dispozitiv care se luptă împotriva acestui virus. De asemenea, avem nevoie de măsuri care să întărească toate instituţiile care sunt în prima linie a bătăliei. Întărirea direcţiilor de sănătate publică, întărirea tuturor structurilor din cadrul MAI, întărirea capacităţii spitalelor de a primi pacienţii şi de a proteja serviciile de sănătate absolut necesare”, a adăugat Orban.

    Klaus Iohannis a anunţat că va decreta stare de urgenţă, începând de luni. Numărul cazurilor cu coronavirus în România a ajuns la 139.